"Strong unions today and tomorrow!" 

Acesta a fost sloganul conferintei globale a Uni Finance din Torremolinos, Spania. Timp de 3 zile, peste 300 de delegati au impartit o sala de conferinte si, mai mult de atat, au impartasit experienta a ceea ce inseamna fenomenul sindical: solidaritatea. 

Delegatii au luat cuvantul pe scena si au relatat din experientele lor de succes, despre temeri si provocari si noua, cel putin, ne-a oferit o perspectiva pe care altfel nu aveam cum s-o dobandim.

Conferinta ne-a dat oportunitati de invatare, de networking, de a „fura idei” si de a le oferi la randul nostru. Tema conferintei s-a conturat, desigur, in jurul dreptului la libera asociere si la negociere colectiva. Michael Budolfsen, presedintele UniEuropa Finance a intarit inca o data ideea ca dreptul la libera asociere este un drept uman fundamental si, coroborat cu dreptul la negociere colectiva, reprezinta un pilon de baza al oricarei democratii. Democratia presupune participare libera, dialog social si consens, iar fara respectarea acestora, un stat nu se poate numi democratic. 

De facto, acesta drepturi sunt ratificate in legislatia tuturor statelor europene, insa nu se garanteaza si o aplicare a lor. Asta inseamna ca fiecare cetatean european are dreptul de a infiinta sau de a adera la un sindicat, iar apoi sindicatul are dreptul de a demara dialog social si negocieri colective cu angajatorul. 

Din pacate, insa, angajatii nu sunt informati despre acest drept iar angajatorii nu tind sa initieze un dialog social din libera initiativa- asadar, nu putem vorbi de un proces democratic in lipsa participantilor democratici. 

In cazul nostru, noi am avut initiativă si norocul sa fim intr-o companie care sprijina asumarea acestor drepturi. Cei mai putin norocosi se impart in doua categorii: muncitori ai caror angajatori refuza dialogul social si muncitori din tari unde aceste drepturi nu sunt respectate. 

Voi incepe cu a doua categorie.

Am aflat cu tristete de la un delegat din Zimbabwe ca orice activist sindical devine tinta abuzurilor psihologice si chiar fizice ale angajatorilor. Companiile angajeaza asa-zisi „agenti de paza”, a caror misiune e sa ii intimideze pe activisti pana renunta la „pretentia” unei negocieri colective. Liderii sindicali primesc acasa scrisori de amenintare cu moartea pentru ei si familiile lor si traiesc constant intr-o stare de frica si panica. Insa, cu toate acestea, nu renunta de la visul lor: negocierea colectiva. 

Ei aspira la realitatea pe care noi o traim zilnic in Romania si pe care o consideram un „default”- insa nu poate fi neaparat asa. 

Ahmed Tmaize din Palestina, a facut un apel la solidaritate si ajutor pentru toti muncitorii din tara lui. Invadata de catre trupe israelite, societatea civila s-a gasit sub un regim dictatorial, impus prin frica si teroare. Oricine nu a reusit sa fuga a devenit sclavul trupelor-, copiii, femeile si batranii sunt supusi la munci silnice si supra-solicitante fizic. Muncesc fara masuri de securitate si santate si orice accident la locul de munca le poate fi fatal. Cetatenii cu viza, in schimb, nu sunt supusi la aceleasi munci fizice, dar sunt supusi la umilinta, discriminare si controale 'vamale' riguroase in drum spre serviciu. 

„Stand for Palestine!”, ne spune Ahmed la final de discurs. Un ropot de aplauze a cuprins sala si intre noi parea sa pluteasca un sentiment de furie fata de asupritori, dar si indarjirea de a nu lasa asa ceva sa li se mai intample in tara lor sau, de ce nu, a noastra. 

Democratia este amenintata si peste ocean, in Brazilia, Chile si Colombia, unde abuzurile politice si ale fortelor de ordine au dus la proteste ale cetatenilor. Delegatii din aceste tari ne-au relatat, cu glas tremurand, dar puternic, cum liderii sindicali sunt persecutati pentru munca lor. Unii sunt incarcerati pe nedrept sau chiar suspusi la tortura. Dreptul lor fundamental le este incalcat si lupta grea pe care deja o duceau s-a transformat intr-un razboi civil, al carui sfarsit nu se vede la orizont.

Rita Berlofa, presedintele Uni Global Finance ne-a indemnat la un moment de liniste pentru cei raniti, cazuti victime si pentru cei care inca ies in strada si lupta pentru drepturile lor.

„Sa traiasca democratia si libertatile tuturor!”, ne spune ea.

Revenind la prima categorie, a angajatorilor necooperanti, aflam de la Angelo di Cristo (Head of Department UNI Finance Global) ca firmele din sectorul financiar din America reprezinta o mare provocare pentru Uni Finance. Statele Unite ale Americii se proclama ca fiind un pilon al democratiei globale, insa lacomia angajatorilor si lobby-ul politic anti-sindical duc la opozitia lor fata de ceea ce noi consideram un drept uman fundamental: dreptul la libera asociere. Asta ramane pentru Uni un ”work in progress”.

Mentionam mai sus de lobby politic si aflam, asadar, de la un reprezentant al Communication Workers of America, ca si sindicatele il practica. Metodele folosite sunt, in principal, sponsorizarile si garantarea de voturi. In schimb, politicianul promoveaza unele propuneri legislative care sa beneficieze organizatia sindicala in cauza. Desigur ca succesul nu e niciodata garantat, ne zice Nicholas, insa esecul e 100% sigur daca nu participi la acest joc. 

Am ridicat chestiunea legitimitatii acestei practici, intrucat votul politic trebuie sa ramana confidential si liber-exprimat, fara sa aiba eticheta de „vandut”. Venind dintr-o tara in care sindicatele sunt impartiale politic, mi se pare conflictual sa combin misiunea sindicala cu propaganda politica, insa, poate, Nicholas are dreptate: cum te asiguri ca legiuitorii fac legi care sa fie bune pentru tine, daca tu nu te implici sa 'make it happen' ? 

Tacticile lor frizeaza cu ne-eticul, din punctul meu de vedere. Nici daca am vrea sa ne asumam un asemenea caracter dual, noi nu am avea suficient capital  financiar sau uman sa ne angajam in aceste scheme politice. 

Speranta sindicatelor noastre sta in continuare in puterea oamenilor de a-si proclama drepturile cu demnitate si perseverență, prin procesele legale de care dispunem. 

Simtul civic ne spune ca nimeni nu este deasupra legii, insa asta nu ne opreste din a vrea mai mult decat primim prin Codul Muncii. Din dorinta asta si din dialogul social dintre sindicat si companie s-au nascut contractele colective de munca si, la un nivel mai inalt, Acordurile Globale (Global Framework Agreement- G.F.A). 

Uni Finance a semnat 8 asemenea GFA’s in sectorul financiar, printre care unul si cu grupul UniCredit. Acestea se incheie intre organizatii sindicale si companii multi-nationale si scopul lor este sa asigure o baza de standarde la locul de munca pentru fiecare tara in care activeaza compania. Ele sunt fundamentale in contextul sindicalizarii angajatilor, intrucat sustin aceste intiative si promoveaza politici anti-discriminare. 

Datorita acordului cu UniCredit, atat noi, cat si colegii din Austria, Germania, Polonia, etc, au dreptul sa fie intr-un sindicat si sa isi negocieze colectiv beneficiile. Acest GFA uniformizeaza diferentele dintre noi datorate legislatiei nationale si ne aduce la aceeasi linie de start. 

Sa presupunem, asadar, ca suntem acoperiti de un GFA, de un Contract Colectiv de Munca si beneficiem de un dialog social constructiv. Asta inseamna ca nu mai este nimic sa ameninte siguranta situatiei noastre, nu? 

Dupa cum ne relateaza Anna Maria Romano (FISAC CGIL Italia), dezvoltarea de „digital assets” ca valuta universala prezice un viitor nefericit pentru sectorul financiar-bancar. Cum se vor adapta institutiile la aceasta realitate? Ce roluri vor indeplini angajatii si cum vor fi protejati de acest trend? Aceste intrebari insa, nu si-au gasit inca raspunsul, fiind ceva ce si institutiile incearca sa desluseasca. Cu toate acestea, ne indeamna Anna Maria Romano, sindicalistii trebuie sa fie vigilenti si sa pregateasca strategii care sa contracareze efectele acestei evolutii digitale.

Insa pana atunci, ne bucuram de succesul primului Contract Colectiv Sectorial in sectorul financiar-bancar semnat anul trecut de catre FSAB. A fost un prilej de mandrie pentru noi, ca delegatie din Romania. Alt motiv de bucurie a fost alegerea Roxanei Irinei in comisia de tineret a Uni Europa Finance si interviul pe care ea l-a acordat. A fost ceva nepregatit, insa cunostintele ei si implicarea au ajutat-o sa abordeze interviul cu siguranta si incredere.

In incheiere, as vrea sa ramanem cu urmatoarele de la Angelo di Cristo: „Suntem puternici azi, pentru ca am fost ieri! Vom fi puternici maine doar daca suntem puternici azi!”